Scurt Istoric

La baza înfiinţării secţiilor de pompieri militari a stat Legea pentru organizarea pompierilor din anul 1936, conform căreia „prevenirea şi combaterea sinistrelor, precum şi executarea măsurilor impuse pompierilor prin Regulamentul Apărării Pasive sunt încredinţate pe tot cuprinsul ţării Corpului Pompierilor Militari, ce era subordonat Ministerului de Interne”. Prima secţie de pompieri militari de pe teritoriul judeţului Caraş-Severin a fost constituită la Caransebeş, la 1 aprilie 1937. Peste trei ani, la 1 aprilie 1940 a fost înfiinţată secţia Oraviţa, iar la 8 octombrie 1941 cea din Reşiţa. Conform prevederilor Legii nr. 2 şi a Ordinului MAI nr.117 din 1968 s-a înfiinţat Inspectoratul de Prevenire a Incendiilor al Judeţului Caraş-Severin cu sediul în Reşiţa. La vremea respectivă, Inspectoratul era încadrat cu 7 ofiţeri şi 3 subofiţeri. Apoi, la 1 octombrie, în acelaşi an, în urma scindării Grupului de Pompieri al Regiunii Banat ia naştere Grupul de Pompieri al Judeţului Caraş-Severin ce avea în compunere companiile Reşiţa, Caransebeş, Oraviţa şi Inspectoratul Judeţean Caraş-Severin de Prevenire a Incendiilor. Grupul era încadrat cu 18 ofiţeri, 26 subofiţeri şi 121 militari în termen şi avea garnizoana la Reşiţa. Un moment important în istoria pompierilor militari din judeţul Caraş-Severin îl constituie înfiinţarea la 1 decembrie 1994 a Pichetului de Pompieri Moldova Nouă, astăzi secţie de pompieri. În 1995 a fost înfiinţat şi Pichetul Bozovici. Prin Ordinul de zi al Ministrului de Interne nr. 1/07189 din 29 martie 1997, grupul de pompieri primeşte titulatură de Grupul de Pompieri „General Nicolae Cena”. Prin acelaşi ordin de zi s-a acordat Drapelul de luptă Grupului de Pompieri „General Nicolae Cena”, el fiind înmânat comandantului, maior Dan Sârbu, de către şeful de Stat Major al Corpului Pompierilor Militari, General de Brigadă Emil Marinescu. Ceremonia s-a desfăşurat în prezenţa oficialităţilor judeţului Caraş-Severin şi a altor invitaţi, ea coincizând cu sărbătorirea a şase decenii de la înfiinţarea Companiei Pompierilor Militari Caransebeş.
Un an mai târziu, în 1998, Compania de Pompieri Reşiţa a fost transformată în Detaşament de Pompieri, Compania Caransebeş în secţie, Companiile din Oraviţa şi Moldova Nouă în staţii, iar Pichetul Bozovici în gardă de intervenţie. La data de 15 decembrie 2004, Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, împreună cu unităţile sale, fuzionează cu structurile din compunerea Comandamentului Protecţiei Civile, rezultând Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, inspectorate judeţene, printre care şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „SEMENIC” al Judeţului Caraş-Severin, şi cel al municipiului Bucureşti. Ca şi continuator al tradiţiilor pompierilor militari şi a protecţiei civile, inspectoratul nou format preia drapelul de luptă al Grupului de Pompieri, fără a modifica înscrisurile de pe acesta. Drapelul devine astfel drapel al tradiţiilor. Fuziunea a fost prevăzută prin Ordonanţa de Guvern nr. 291/2000, care nu a putut fi aplicată din cauza anumitor imperfecţiuni, apoi de către Ordonanţa de Guvern nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare, act normativ completat şi modificat în mai multe rânduri, ultima adăugire importantă fiind făcută prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 25/2004, aprobată şi modificată prin Legea nr. 329/2004. Aceasta a suferit, la rândul ei, modificări prin Ordonanţa de Guvern nr. 191/2005.Prin Ordonanţa de Guvern nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, modificată şi aprobată de Legea nr. 15/2005, precum şi printr-o serie de hotărâri ale Guvernului României din 2004, s-a stabilit concepţia şi cadrul general, dar specific, de organizare şi funcţionare a Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. Începând cu data de 01.07.2015, în conformitate cu art. 5 din Ordinul nr. 360 din 14.09.2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, art. 31 din Ordinul nr. 1134 din 13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste, modificat cu Ordinul nr. 519 din 30.06.2008 şi art. 1 din Anexa la Ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă nr. 1144/IG din 29.09.2008 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste, în vederea reducerii timpului de răspuns, se înfiinţează în oraşul Băile Herculane, un punct de lucru în subordinea Detaşamentului de Pompieri Caransebeş. Punctul de lucru este deservit de o autospecială complexă de intervenţie la incendii, salvare şi prim ajutor, încadrată cu cinci subofiţeri.

a) planifică şi desfăşoară inspecţii, controale, verificări şi alte acţiuni de prevenire
privind modul de aplicare a prevederilor legale şi stabileşte măsurile necesare pentru
creşterea nivelului de securitate al cetăţenilor şi bunurilor;
b) elaborează studii, prognoze şi analize statistice privind natura şi frecvenţa situaţiilor
de urgenţă produse şi propune măsuri în baza concluziilor rezultate din acestea;
c) desfăşoară activităţi de informare publică pentru cunoaşterea de către cetăţeni a
tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, măsurilor de prevenire, precum şi a
conduitei de urmat pe timpul situaţiilor de urgenţă;
d) participă la elaborarea reglementărilor specifice zonei de competenţă şi avizează
dispoziţiile în domeniul prevenirii şi intervenţiei în situaţii de urgenţă, emise de
autorităţile publice locale şi cele deconcentrate/descentralizate;
e) emite avize şi autorizaţii, în condiţiile legii;
f) monitorizează şi evaluează tipurile de risc;
g) participă la elaborarea şi derularea programelor pentru pregătirea autorităţilor,
serviciilor de urgenţă voluntare şi private, precum şi a populaţiei;
h) organizează pregătirea personalului propriu;
i) execută, cu forţe proprii sau în cooperare, operaţiuni şi activităţi de înştiinţare,
avertizare, alarmare, alertare, recunoaştere, cercetare, evacuare, adăpostire, căutare,
salvare, descarcerare, deblocare, prim-ajutor sau asistenţă medicală de urgenţă, stingere
a incendiilor, depoluare, protecţie N.B.C. şi decontaminare, filtrare şi transport de apă,
iluminat, asanare de muniţie neexplodată, protecţie a bunurilor materiale şi valorilor din
patrimoniul cultural, acordare de sprijin pentru supravieţuirea populaţiei afectate şi alte
măsuri de protecţie a cetăţenilor în caz de situaţii de urgenţă;
j) controlează şi îndrumă structurile subordonate, serviciile publice şi private de urgenţă;
k) participă la identificarea resurselor umane şi materialelor disponibile pentru răspuns
în situaţii de urgenţă şi ţine evidenţa acestora;
l) stabileşte concepţia de intervenţie şi elaborează/coordonează elaborarea documentelor operative de răspuns;
m) avizează planurile de răspuns ale serviciilor de urgenţă voluntare şi private;
n) planifică şi desfăşoară exerciţii, aplicaţii şi alte activităţi de pregătire, pentru
verificarea viabilităţii documentelor operative;
o) organizează banca de date privind intervenţiile, analizează periodic situaţia operativă şi valorifică rezultatele;
p) participă cu grupări operative/solicită sprijinul grupărilor operative stabilite şi
aprobate pentru/la intervenţii în zona/în afara zonei de competenţă;
q) participă la acţiuni de pregătire şi intervenţie în afara teritoriului naţional, în baza
acordurilor la care statul român este parte;
r) participă la cercetarea cauzelor de incendiu, a condiţiilor şi împrejurărilor care au
determinat ori au favorizat producerea accidentelor şi dezastrelor;
s) stabileşte, împreună cu organele abilitate de lege, cauzele probabile ale incendiului;
t) controlează respectarea criteriilor de performanţă, stabilite în condiţiile legii, în
organizarea şi dotarea serviciilor voluntare şi private, precum şi activitatea acestora;
u) constată şi sancţionează, prin personalul desemnat, încălcarea dispoziţiilor legale din domeniul de competenţă;
v) desfăşoară activităţi privind soluţionarea petiţiilor în domeniul specific;
w) organizează concursuri profesionale cu serviciile voluntare şi private, precum şi
acţiuni educative cu cercurile tehnico-aplicative din şcoli;
x) asigură informarea organelor competente şi raportarea acţiunilor desfăşurate,
conform reglementărilor specifice;
y) încheie, după terminarea operaţiunilor de intervenţie, documentele stabilite potrivit regulamentului;
z) îndeplineşte alte sarcini stabilite prin lege.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, inspectoratul colaborează cu autorităţile
administraţiei publice locale, cu celelalte structuri deconcentrate ale Ministerului
Afacerilor Interne, unităţi ale armatei, serviciile voluntare şi private, serviciile
descentralizate, filialele locale ale Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, mass-media,
precum şi cu alte asociaţii, fundaţii şi organizaţii neguvernamentale care activează în
domeniul specific.

Noţiunea de însemn heraldic (stemă) desemnează, în general, ansamblul elementelor care definesc, în limbaj heraldic atributele unui posesor.În conformitate cu Ordinul nr. 40/2019 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului internelor și reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic” al judeţului Caraş-Severin se prezintă astfel:
Pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările şi completările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului, se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor, pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele deculoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru,alezat; 2) pe albastru, un legionar roman, redat în picioare şi din faţă, ţinând în mâna dreaptă scutul cu iniţialele VRR ce provin de la deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVA (VIRTUTEA ROMANĂ REÎNVIATĂ), iar cu mâna stângă sprijină suliţa aşezată în pal, totul de acelaşi metal. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „SEMENIC” AL JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN.